Pesimismul negru se
converteşte, astfel, într-o viziune luminoasă, amintind de Andrei
Tarkovski, de Tenghiz Abuladze. Un film incomod în care nimic nu este
vulgar, ostentativ, ci, dimpotrivă, proaspăt, spontan şi firesc:
imaginea, montajul, dialogul. Un film avertisment, anticonvenţional sub
toate aspectele, polemic, crud, nemilos, disperat, de o frenetică
poezie, o sinteză între comic şi tragic, grotesc şi sublim, un film de
un negru pesimism şi de un profund optimism. Filmul lui Lucian Pintilie a
obţinut Marele premiu special al juriului, Veneţia, 1998.
Intr-o zi de vara, la periferia
Bucurestiului, Norica, o tanara chelnerita il intalneste pe Mitu. Rad,
beau...dar urmatoarea zi Mitu nu-si mai aminteste nimic. Ce s-a
intamplat intre ei? Mitu se indragosteste de Norica dar Norica trebuie
sa se casatoreasca cu Gili, patronul si amantul ei. Mitu pleaca in
armata iar pasiunea sa pentru Norica il impinge la acte extreme, de
neconceput pentru societatea in care traieste.